_
Găndacii de bucătărie sau librăcile
Gândacii de bucătărie sunt nişte insecte primitive , care mai sunt cunoscute şi sub numele de „libărci”. Ei au o constituţie primitivă a corpului, ce s-a schimbat foarte puţin în ultimele 350 de milioane de ani. Corpul lor este aplatizat dorsoventral, ceea ce le permite accesul în fisuri, crăpaturi şi găuri înguste. Ei posedă trei perechi de picioare bine dezvoltate, cu ajutorul cărora se pot deplasa foarte rapid. Gândacii de bucătărie sunt de altfel printre cele mai agile insecte. Aripile lor s-au redus parţial şi cele mai multe specii şi-au pierdut capacitatea de a zbura. Ei au două antene lungi, compuse din mai multe segmente. Pe partea posterioară se află două apendice specifice, numite „cerci”. Masculii mai au încă două apendice între cerci, aşa numitele „styli” . Gândacii suferă o metamorfoză hemimetabolă, ceea ce înseamnă că indivizii în toate stadiile de larvă se aseamănă gândacului matur. Nu există stadiu de pupă, unde să se realizeze metamorfoza corpului. În toată lumea se cunosc aproximativ 3500 specii de gândaci de bucătărie, iar cele mai multe specii se găsesc în zonele tropicale si subtropicale. Majoritatea gândacilor trăiesc în natură şi sunt complet independenţi de aşezările omeneşti. Numai 1% din specii sunt dăunătoare omului. Cei mai răspândiţi în Europa de Est şi centrală sunt gândacul roşu de bucătărie (Blattella germanica), şi gândacul negru de bucătărie, numit şi gândacul de bucătărie oriental (Blatta orientalis). Alţi dăunători mai rar întâlniţi în zonele noastre sunt şi gândacul de bucătărie american (Periplaneta americana) şi gândacul de mobilă (Supella longipalpa).
Găndacii de bucătărie sau librăcile
Gândacii de bucătărie sunt nişte insecte primitive , care mai sunt cunoscute şi sub numele de „libărci”. Ei au o constituţie primitivă a corpului, ce s-a schimbat foarte puţin în ultimele 350 de milioane de ani. Corpul lor este aplatizat dorsoventral, ceea ce le permite accesul în fisuri, crăpaturi şi găuri înguste. Ei posedă trei perechi de picioare bine dezvoltate, cu ajutorul cărora se pot deplasa foarte rapid. Gândacii de bucătărie sunt de altfel printre cele mai agile insecte. Aripile lor s-au redus parţial şi cele mai multe specii şi-au pierdut capacitatea de a zbura. Ei au două antene lungi, compuse din mai multe segmente. Pe partea posterioară se află două apendice specifice, numite „cerci”. Masculii mai au încă două apendice între cerci, aşa numitele „styli” . Gândacii suferă o metamorfoză hemimetabolă, ceea ce înseamnă că indivizii în toate stadiile de larvă se aseamănă gândacului matur. Nu există stadiu de pupă, unde să se realizeze metamorfoza corpului. În toată lumea se cunosc aproximativ 3500 specii de gândaci de bucătărie, iar cele mai multe specii se găsesc în zonele tropicale si subtropicale. Majoritatea gândacilor trăiesc în natură şi sunt complet independenţi de aşezările omeneşti. Numai 1% din specii sunt dăunătoare omului. Cei mai răspândiţi în Europa de Est şi centrală sunt gândacul roşu de bucătărie (Blattella germanica), şi gândacul negru de bucătărie, numit şi gândacul de bucătărie oriental (Blatta orientalis). Alţi dăunători mai rar întâlniţi în zonele noastre sunt şi gândacul de bucătărie american (Periplaneta americana) şi gândacul de mobilă (Supella longipalpa).